Un om ... în spațiu și timp
Dragii mei, tocmai ce am trecut de o mare sărbătoare creștinească, prin care am sărbătorit Sf. Dimitrie (Dumitru) și ne apropiem cu pași mărunți de finalul anului. Doamne ... cum trece timpul! Parcă mai ieri începeam anul cu voie bună și ambiții mărețe. Da, încă eram în pandemie dar gândurile ne zburau către succes. Că de ... mintea omului zboară cât mai sus.
Bun! Hai să facem acordul dintre subiect și predicat. Am avut un sfânt de aniversat și ambiția de a ajunge cât mai sus. Ok! Despre cine și ce vorbim azi?
Vorbim despre un aniversat care îndeplinește simultan cele două elemente. Ghici ce? Exact! Dumitru Prunariu. Un personaj iubit în anii ’80 și poate mai puțin apreciat astăzi. De ce asta? Pentru că acel element de “jenant” spectacol monden lipsește de pe rețelele de socializare, într-un peisaj contemporan și colorat.
Câți dintre tinerii de astăzi mai sunt atrași de episodul memorabil al primului român ajuns în spațiul cosmic. Să mai punem la socoteală faptul că până acum a fost și singurul? No! Poate mai bine dăm like sau share pentru mondenități irelevante ale momentului. Pentru cei care totuși vor să știe, la 14 mai 1981, Dumitru Dorin Prunariu a participat la misiunea Soiuz 40, din cadrul programului spațial “Inter Cosmos”, unde a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute.
Deci? În primul rând avem un sărbătorit de nume, apoi avem un sărbătorit de lider. Pentru cei mai cârcotași sau conspiraționiști, treaba asta a fost pe bune, chiar dacă vorbim despre o epocă în plin comunism. Nu este floare la ureche să faci treaba asta, drept dovadă că încă este singurul român cu o astfel de performanță.
Scurt pe doi. Totul este despre muncă, devotament și performanță. Vorbeam într-o scrisoare anterioară despre acele “noi aripi” ale tinerei generații. E perfect, cu o singură condiție! Să nu uităm de unde plecăm. Ce lideri morali am avut și cum construim liderii din ziua de azi. Chiar suntem “în spațiu” cu dorința de performanță. Ce ne mai motivează astăzi să depășim spațiul confortului urban? De ce să “tragi la căruță”? Știi la ce mă refer aici!
Astăzi este vorba despre “setea” de performanță și de autodepășire, este vorba despre ieșirea din zona de confort. Poți să “ieși în spațiu” dacă vrei să faci ceva cu adevărat memorabil. Da, de cele mai multe ori se spune că trebuie să lucrezi în UK sau SUA pentru a fi remarcat și apreciat cu adevărat. Poate! Dar dacă 10 sau 100 de valori profesionale ar performa aici, în România, ceva se poate schimba. În definitiv, suntem ceea ce facem și ceea ce vrem să fim. Plecăm afară, vom fi mereu emigranți. Rămânem aici și reformăm o structură ce pare a fi indestructibilă economic sau politic, putem fi noi oameni “în spațiu”. Ține doar de noi.
Poate, poate părea imposibil asta, poate politicul este vinovat. Dar noi? Noi ... Quo Vadis? Asta ca să cităm un alt lider din zona literaturii (Henryk Sienkiewicz), laureat cu Premiul Nobel în anul 1905, pentru un roman istoric.
Morala acestei scrisori? Nu prea contează funcția scrisă pe o carte de vizită, atâta timp cât tu îți dorești să ajungi “în spațiu” profesional, adică să fii cel mai bun pe meseria ta, oricare ar fi aceasta. Acest spațiu este accesibil și motivant pentru fiecare dintre noi.
Suntem echipa Geseidl și împreună cu tine căutăm mereu soluții inteligente pentru dezvoltarea afacerilor în România. Nu este greu, nu este imposibil. Trebuie doar să concentrăm pe acțiuni cu adevărat importante.
