Prețuri de Transfer - Cum justifici pierderile sau marjele scăzute în fața ANAF

Prețurile de transfer rămân unul dintre domeniile cu risc fiscal ridicat în 2026. ANAF a intensificat controalele la companiile membre ale grupurilor de firme, iar prezența unei pierderi sau a unor marje scăzute de profit în bilanț reprezintă automat un semnal de alarmă pentru inspectorii fiscali.

Dacă te afli în această situație, trebuie să știi cum gândește Fiscul și cum îți construiești

o apărare solidă - înainte ca inspecția să înceapă.

Cum interpretează ANAF o pierdere sau o marjă scăzută?

Conform Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) și Normelor metodologice aprobate prin HG nr. 1/2016, tranzacțiile între persoane afiliate trebuie să respecte principiul arm's length - adică să fierealizate în condiții comparabile cu cele dintre entități independente.

Atunci când ANAF identifică o pierdere sau o marjă sub valorile de piață, asociază implicit această situație cu o suspiciune de transfer de profit către o altă entitate din grup. Sarcina probei se inversează: nu ANAF trebuie să demonstreze că profitul a migrat, ci tu trebuie să demonstrezi că pierderile au o explicație economică reală și documentată.

Compania trebuie să arate că orice antreprenor independent, care ar fi acționat în aceleași condiții de piață, ar fi luat aceleași decizii de business și de preț.

Ce argumente sunt acceptate cel mai ușor de fisc?

Argumentele se ierarhizează în funcție de gradul de acceptare din partea autorităților fiscale:

1. CIRCUMSTANȚE EXCEPȚIONALE - cel mai ușor de susținut

Sunt acceptate prioritar deoarece sunt, de regulă, publice și afectează industria în ansamblu:

         · Pandemia COVID-19 (OCDE a emis în 2020 îndrumări specifice privind ajustările de comparabilitate aferente);

         · Conflicte geopolitice (războiul din Ucraina, tensiuni în Orientul Mijlociu) cu impact

direct asupra lanțurilor de aprovizionare, prețurilor la materii prime, energie, transport;

         · Crize sectoriale punctuale - colapsul unui segment de piață (ex. industria auto în anumite perioade);

         · Evenimente la nivel de companie, independente de voința conducerii: incendii, calamități, atacuri cibernetice, pierderea unui client major, retragerea unei autorizații sau licențe.

2. FAZE ALE CICLULUI DE VIAȚĂ AL BUSINESSULUI - acceptate, dar cu documentare mai atentă

        · Perioada de start-up: cheltuielile preced vânzările, profitabilitatea este structural negativă într-un orizont definit;

        · Expansiunea pe piețe noi: costurile de intrare deprimă temporar marja;

        · Lansarea unui produs nou: cheltuieli de cercetare-dezvoltare, testare și promovare care nu se reflectă imediat în venituri;

        · Restructurări sau transformări strategice: relocări, schimbări de model de producție.

3. FACTORI MACROECONOMICI - acceptați dacă sunt susținuți cu date cantitative din surse publice

        · Inflație ridicată, cu costuri de producție și operare care au crescut mai rapid decât prețurile de vânzare;

        · Creșteri semnificative ale costurilor energetice - relevant în special pentru companiile cu intensitate energetică ridicată;

        · Volatilitatea cursurilor de schimb - dacă firma importă în euro și vinde în lei,

aprecierea monedei europene impactează direct marja.

Atenție: pentru factorii macroeconomici, argumentația verbală nu este suficientă. Trebuie să prezinți date concrete extrase din surse verificabile: Institutul Național de Statistică,

Eurostat, ANRE, rapoarte sectoriale ale asociațiilor profesionale.

4. STRATEGII DE BUSINESS ȘI DECIZII INTERNE - cel mai greu de susținut

Sunt respinse frecvent de ANAF tocmai pentru că depind exclusiv de decizia managementului:

        · Politica deliberată de marjă redusă pentru creșterea cotei de piață;

        · Bonusuri și creșteri salariale semnificative față de anii anteriori;

        · Investiții masive în digitalizare sau tehnologie;

        · Contracte cu prețuri fixe negociate cu clienți, care nu au permis indexarea la costurile crescute ulterior;

        · Politici de încasare a creanțelor cu termene lungi față de politici de plată a furnizorilor cu termene scurte (generând presiune pe lichiditate și costuri de finanțare suplimentare).

Cum documentezi corect aceste argumente?

Argumentația verbală fără susținere cantitativă are valoare redusă în fața inspectorilor. Orice argument invocat trebuie însoțit de o ajustare valorică operată asupra marjei de profit, demonstrată prin:

        · Analiza evoluției comenzilor și a unităților produse (pentru subutilizarea capacității);

        · Analiza costurilor fixe și a utilităților de la un an la altul (pentru abaterile de la trend);

        · Date externe din surse publice - indicele prețurilor de consum, indicii prețurilor de producție, rapoarte ANRE, statistici INS/Eurostat;

        · Studii de benchmarking comparativ cu societăți independente din același sector.

Important: dacă factorul invocat afectează și companiile comparabile din industrie, ajustarea trebuie operată atât la nivelul marjei tale, cât și în studiul de comparabilitate prezentat ANAF.

O ajustare unilaterală are șanse reduse de acceptare.

Acte normative de referință

         · Legea nr. 227/2015 - Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare: art. 7 (definiția persoanelor afiliate), art. 23 (ajustarea prețurilor de transfer)

        · HG nr. 1/2016 - Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal: secțiunea privind documentarea prețurilor de transfer și principiul arm's length

        · OPANAF nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmirea dosarului prețurilor de transfer și conținutul acestuia

Ai în derulare un control ANAF pe prețuri de transfer sau vrei să-ți pregătești dosarul de

documentare înainte de o inspecție? Echipa Geseidl Consulting Group, lider CECCAR Prahova de 18 ani consecutiv, te sprijină cu analize de comparabilitate, argumentații și asistență în relația cu autoritățile fiscale.